Turism la Breaza
Te așteptăm pe la noi, cu brațele deschise

Drumeţia pe Dealul Istriţa începe din comuna noastra. Cu maşina poţi ajunge în cel mult 45 de minute, însă dacă plouă, sfatul nostru este să mergi pe jos. Ai astfel ocazia să întâlneşti numeroase minunăţii cu care ne mândrim. În satul Bădeni, găsiti case vechi de sute de ani, cu prispă muntenească, unele părăsite de mult. Tot aici se mai găseşte o biserică veche de 500 de ani, construită din bârne întregi, îndoite prin metode preluate de la vechii constructori de corăbii.

Dacă vrei să înnoptezi în Breaza, îţi recomandăm două pensiuni din Bădeni, precum „Casa Dragu”, care te cucereşte mai ales cu priveliştea pe care ţi-o oferă spre Câmpia Română, şi „Casa din livadă”, amplasată în mijlocul unei culturi de prun.

De la Breaza se poate ajunge, sub îndrumarea unei călăuze, la Chilia lui Ambrozie, aflată în dreptul zonei celei mai sălbatice şi mai pitoreşti a Pietrei Şoimului, un perete înalt de vreo 15 metri, de stâncă goală mâncată de eroziune. Chilia lui Ambrozie se află la mijlocul acestui zid. O cărare abruptă te duce până sub peretele de calcar, de unde o scurtă căţărare te saltă vreo doi metri mai sus, unde te aşteaptă o scară improvizată.

Chilia e formată din două cămăruţe în care au fost cioplite mai multe firide şi prispe cu destinaţii domestice sau ritualice. Ambrozie, de loc din Breaza, cu numele de mirean, Tănase Rizea, s-a călugărit de tânăr la Mânăstirea Ciolanu, de unde a plecat la schitul românesc de la Muntele Athos. La întoarcere, a ales să se izoleze în chilia pe care şi-a săpat-o în peretele Pietrei Şoimului, amenajând de fapt o scobitură mai veche. A vieţuit 50 de ani în chilia care-i poartă numele, asigurând cele necesare traiului zilnic din ce lucra cu ziua la podgoriile din Năeni şi Breaza sau împletind coşuri din papură.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău era formată din satele Breaza, Bădeni, Drăgăicești, Dorobanți și Greceanca, având în total 2610 locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete). În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862–1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești.

În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea 4525 locuitori. Comuna Vispești fusese atunci, însă, desființată, satele ei fiind incluse în comuna Năeni. În 1931, s-a înființat și comuna Greceanca, cu satele Greceanca, Bădeni, Dorobanți, Drăgăici, Istrița de Jos și Pepiniera Istrița; comuna Berca rămânea atunci doar cu satul ei de reședință.

În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele Săhăteni și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență.