Istorie comuna Breaza
Comuna Breaza, de-a lungul istoriei
Comuna Breaza este atestata documentar din anul 1568 septembrie 5. Documentele de atestare ale comunei au fost scoase din arhivele manastirilor: Bradu, Mitropolia Tarii Romanesti, Radu Voda, Ciolanu, Sf. Ioan si “Dealu” fond arhivistic Nr.415/1835 mai 2. Cele mai vechi sate sunt: Badeni, Breaza si Vispesti. Aceste sate erau distincte. Satele Breaza si Vispesti au fost distincte inca de la infiintare o perioada de aproape 100 de ani si se accentueaza si se desavarseste in prima parte a celei de-a doua jumatati a secolului 19 devenind comune independente si de sine statatoare Breaza si Vispesti in baza legii administrative din anul 1962. Intre 1875-1876 comuna Vispesti s-a desfiintat unindu-se cu Breaza.
In anul 1877 devine iar comuna independenta pana in toamna anului 1908, cand iar se desfiinteaza alipindu-se acum la comuna Naieni pana in anul 1925, cand devine iarasi independenta pana in anul 1950, cand se alipeste din nou la comuna Breaza unde se gaseste si astazi. Satul Badeni a apartinut si el o perioada de timp de Comuna Pietroasele dupa care s-a alipit de Greceanca iar din 1968 s-a integrat in Comuna Breaza. Satul Greceanca a fost sat de sine statator atestat documentar de prin secolul 16 de pe vremea domnitorilor Mihai Viteazu si Constantin Brancoveanu. Marturie a acestor documente sunt crucile de piatra care delimitau mosiile existente si astazi. Satul Greceanca a mai avut in componenta sa satul Broasca care in prezent apartine comunei Sahateni. Din 1968 satul Greceanca se alipeste la Comuna Breaza. Comuna Breaza cuprinde 5 sate: Breaza, Greceanca, Vispesti, Valeanca si Badeni.
Inedit
Aici a fost descoperit, în martie-aprilie 1837, de doi țărani (Ion Lemnaru si Stan Avram) în timp ce luau piatră de pe dealul Istrița (750 m), celebrul Tezaur de la Pietroasele. Din tezaurul compus inițial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg.
Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur:
● un platou mare, de 7,6 kg, cu un diametru de 56 cm. A fost rupt în patru bucăți, la puțin timp după descoperire;
● o cană (oenochoe), cu înălțimea de 37 cm; a fost reconstituită, fiind deteriorată după descoperire.
● o pateră (platou mai mic) cu decor în relief și o statuetă în centru; are un diametru de 26 cm, iar statueta reprezintă un personaj feminin cu un pahar în mâini, așezat pe un tron împodobit cu un vrej de viță de vie.
● un colan cu o inscripție gravată cu caractere runice. A fost piesa cea mai studiată din întregul tezaur;
● un colan simplu;
iar șapte sunt împodobite și cu pietre prețioase:
● un colan cu balama;
● patru fibule, un fel de broșe folosite la prinderea veșmintelor. Se numără printre cele mai somptuoase exemplare ale antichității târzii;
● două vase poligonale, unul octogonal și altul dodecagonal. Se disting prin forma aparte a torților, compuse din două pantere, sprijinite cu labele din față pe o placă decorată și cu cele din spate și coada pe fundul vasului. Au fost, de asemenea, distruse și restaurate de mai multe ori.
Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripție, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, și două perechi de brățări încrustate cu pietre.
Monumente Istorice
Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea–al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea–al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică din perioada Latène (secolul al IV-lea î.e.n.) și una din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Celălalt sit arheologic este cel de lângă satul Breaza, tot sub vârful Istrița, aflat în punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea.
Restul de cinci obiective sunt cruci de piatră clasificate drept monumente memoriale sau funerare: unul se află în satul Breaza, între vii, „la Bătrânele”, din 1740, celelalte patru fiind în satul Greceanca: Crucea Manafului, datând din 1846 se află la 1 km sud de sat, în vreme ce alte cruci, datând respectiv din 1676, secolul al XVIII-lea, și 1706, sunt aflate respectiv în curtea școlii, în curtea de la numărul 107 și în cea de la numărul 307.
